Anul bisect are 366 de zile în loc de 365, iar ziua în plus este 29 februarie. Ea există pentru că Pământul are nevoie de aproximativ 365 de zile și aproape 6 ore ca să revină în același punct al anotimpurilor, iar fără corecție calendarul s-ar decala treptat față de echinocții și solstiții. Regula folosită astăzi adaugă o zi o dată la patru ani, cu două excepții care țin calendarul exact pe mii de ani.
De ce există anul bisect?
Anul bisect există pentru că anul tropic, intervalul dintre două echinocții de primăvară, durează în medie aproximativ 365,2422 zile, iar un calendar cu exact 365 de zile ar rămâne în urmă cu aproape un sfert de zi în fiecare an.
În 100 de ani, diferența s-ar aduna la aproximativ 24 de zile, iar începutul primăverii astronomice ar ajunge treptat în aprilie. Ziua adăugată periodic readuce calendarul în acord cu anotimpurile, de care depind agricultura, sărbătorile și multe activități sezoniere, cum ar fi pregătirea grădinii pentru schimbarea anotimpurilor.
Cum se stabilește dacă un an este bisect?
Un an este bisect dacă se împarte exact la 4, cu excepția anilor care se împart la 100, care sunt bisecți doar dacă se împart și la 400.
| An | Se împarte la 4 | Se împarte la 100 | Se împarte la 400 | Bisect |
|---|---|---|---|---|
| 2024 | Da | Nu | Nu | Da |
| 2026 | Nu | Nu | Nu | Nu |
| 1900 | Da | Da | Nu | Nu |
| 2000 | Da | Da | Da | Da |
| 2100 | Da | Da | Nu | Nu |
Prin această regulă, la fiecare 400 de ani există 97 de ani bisecți, iar durata medie a anului calendaristic devine 365,2425 zile, foarte aproape de anul tropic.
Cum s-a ajuns la regula de astăzi?
Regula de astăzi provine din reforma calendarului din 1582, care a corectat calendarul iulian, în care fiecare al patrulea an era bisect fără nicio excepție.
- Calendarul iulian avea un an mediu de 365,25 zile, cu aproximativ 11 minute mai lung decât anul tropic.
- În circa 128 de ani, diferența se aduna la o zi întreagă, iar până în secolul al XVI-lea ajunsese la 10 zile.
- La reformă au fost eliminate 10 zile din calendar și a fost introdusă excepția pentru anii seculari.
- Calendarul gregorian rămâne în urmă cu doar aproximativ o zi la peste 3.000 de ani.
Țările au adoptat noul calendar la date diferite. România l-a introdus pentru uz civil în 1919, când diferența față de calendarul vechi ajunsese la 13 zile; contextul istoric se înțelege mai ușor cu metodele din ghidul despre învățarea istoriei prin povești și documentare.
Ce schimbă ziua de 29 februarie în calcule și termene?
Ziua de 29 februarie adaugă o zi la orice interval care o cuprinde, ceea ce contează la calculul duratelor exprimate în zile, al dobânzilor zilnice și al termenelor care cad la final de februarie.
- Un interval de „365 de zile” de la 1 martie se termină cu o zi mai devreme decât „un an” atunci când include un 29 februarie.
- Calculele care împart anul la 365 de zile dau rezultate ușor diferite față de cele care folosesc numărul real de zile.
- Programele informatice scrise fără regula completă pot greși datele în anii seculari, cum a fost cazul anului 2000.
- Persoanele născute pe 29 februarie își serbează de obicei ziua pe 28 februarie sau pe 1 martie în anii obișnuiți.
Pentru contracte sau documente cu termene exacte, modul de calcul se verifică în textul actului sau cu un specialist, deoarece regulile pot diferi de la un domeniu la altul.
Care sunt următorii ani bisecți?
Următorii ani bisecți după 2024 sunt 2028, 2032, 2036 și 2040, iar seria continuă din patru în patru ani până la 2096; anul 2100 nu va fi bisect.
Termenele care cad la sfârșit de februarie merită notate cu atenție în acești ani, la fel ca reînnoirile anuale de documente. Un sistem de evidență ca cel descris în articolul despre urmărirea termenelor cu notificări și calendar preia automat ziua în plus. Anul bisect nu trebuie confundat cu secunda intercalată, un mecanism separat prin care ora oficială a fost ajustată ocazional după rotația Pământului.
